Acasa
Viata, amorul, moartea- Carte de aforisme, extraordinara prin cinism si intelegere profunda a vietii, este o delectare pentru orice cititor. Fara a da sfaturi, privind cu umor amar ceea ce viata, amorul si moartea inseamna pentru fiinta umana, Schopenhauer reuseste sa spuna ceea ce fiecare dintre noi gandim si nu avem curajul de a formula.
Fundamentele moralei -'Multe milioane de oameni aspira la binele comun si, prin aceasta, la binele individului. Cu toate acestea, mai multe milioane de suflete sunt sacrificate pentru interesul general. [...] Actiunile sunt masura caracterului nostru. Pentru lucrurile importante, oamenii isi iau precautii; in gesturi mici apare natura lor, deoarece nu-si dau osteneala sa se mai ascunda.
Despre libertatea vointei- Vointa este adevaratul Subiect, spune replica schopenhaueriana la filosofiile idealismului transcendental, care exaltasera Eul si Libertatea.Fenomenalizarea urmind cu totul rigorile idealismului transcendental al celei mai de forta idei a romantismului filosofic german, Vointa, dovedeste, prin Schopenhauer, ca isi poate narui propriile idealuri regulative. Libertatea, cel mai drag dintre ele, devine prin interpretarea schopenhaueriana o superba iluzie.i (Ioan Deac)
Aforisme asupra intelepciunii in viata
Eseu despre liberul arbitru- In foarte multe cazuri se observa insa ca un om, fara a fi ingradit de obstacole materiale, este impiedicat sa intreprind o actiune pe care vointa sa ar impune-o in orice alta situatie, motivele putand fi dintre cele mai diverse, de pilda amenintari, promisiuni, perspectiva infruntarii unor pericole etc. Ne intrebam, prin urmare, daca un om supus unei astfel de influente este inca liber sau daca un motiv contrar suficient de puternic ar fi capabil, la fel ca un obstacol fizic, sa impiedice realizarea unei actiuni in conformitate cu vointa respectivului.
Fundamentele moralei -'Multe milioane de oameni aspira la binele comun si, prin aceasta, la binele individului. Cu toate acestea, mai multe milioane de suflete sunt sacrificate pentru interesul general. [...] Actiunile sunt masura caracterului nostru. Pentru lucrurile importante, oamenii isi iau precautii; in gesturi mici apare natura lor, deoarece nu-si dau osteneala sa se mai ascunda.
Despre libertatea vointei- Vointa este adevaratul Subiect, spune replica schopenhaueriana la filosofiile idealismului transcendental, care exaltasera Eul si Libertatea.Fenomenalizarea urmind cu totul rigorile idealismului transcendental al celei mai de forta idei a romantismului filosofic german, Vointa, dovedeste, prin Schopenhauer, ca isi poate narui propriile idealuri regulative. Libertatea, cel mai drag dintre ele, devine prin interpretarea schopenhaueriana o superba iluzie.i (Ioan Deac)
Aforisme asupra intelepciunii in viata
Eseu despre liberul arbitru- In foarte multe cazuri se observa insa ca un om, fara a fi ingradit de obstacole materiale, este impiedicat sa intreprind o actiune pe care vointa sa ar impune-o in orice alta situatie, motivele putand fi dintre cele mai diverse, de pilda amenintari, promisiuni, perspectiva infruntarii unor pericole etc. Ne intrebam, prin urmare, daca un om supus unei astfel de influente este inca liber sau daca un motiv contrar suficient de puternic ar fi capabil, la fel ca un obstacol fizic, sa impiedice realizarea unei actiuni in conformitate cu vointa respectivului.
